Vești din Viitor. Ep 1: Bitcoin, deepfakes, quantum computing & depresie

de Ciprian Stănescu, fondator Future Magazine

Deepfakes & AI-ul care poate să le găsească

Deepfakes sunt acele video falsificate cu ajutorul inteligenței artificiale care arată și sună ca și cum ar fi reale. Cel mai celebru e un video cu Barack Obama – daca nu știi, chiar pare că ar fi el. Deepfakes au potențialul să fie folosite în campanii electorale de exemplu și, odată cu evoluția tehnologiei, să nu mai știi ce e adevărat și ce nu.

Vești bune însa: cercetătorii americani (nu britanici) de la University of Buffalo au creat un algoritm care reușește în proporție de 94% să identifice imagini false pornind de la ochi. Dacă ochii sunt oglinda sufletului, ce-au reușit cei din Buffallo e să identifice reflexiile din ochii persoanelor din deepfakes. AI încă nu poate să construiască reflexii suficient de bune. Practic încă mai avem o șansă. De ce ne-ar interesa asta de-acum înainte? Păi simplu – trăim cu toții în social media. Un mediu în care mulți sunt ușor de manipulat – cum ar fi să vezi numai videouri cu politicianul X sau Y zicând lucruri pe care nu le-a zis niciodată? În ce să mai crezi atunci? Un studiu publicat recent în Computers in Human Behavior zice că impactul dezinformării asupra oamenilor ar fi mai mare decât știm deja – 5 minute de fake news pot să modifice comportamentul inconștient al cititorului.

Bitcoin, armele chimice & poluarea

Bitcoin a trecut recent de 60.000 $ și multi experți estimează că va ajunge la 100.000 $ pânî la sfârșit de 2021. Și poate chiar mai sus de atât. Alții cred ca își va continua fluctuațiile puternice. Cryptomonedele și mai ales sistemul Blockchain în care ele există aduc un viitor greu de înțeles pentru mulți – descentralizarea e însă aici să rămână, cu beneficii în simplitatea tranzacțiilor financiare sau reducerea birocrației. De exemplu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu va fi prima universitate din România care va accepta plata taxelor pentru admitere în criptomoneda EGLD, dezvoltată de startup–ul românesc Elrond. Dar cripto aduc și provocări pentru securitatea cibernetică sau mediu.

Jason Siesser. N-ați auzit de el, dar dacă lucrurile ieșeau prost ați fi auzit de el. Jason, 48 de ani din Missouri, Statele Unite a fost condamnat la 12 ani de închisoare după ce a încercat de mai multe ori să cumpere cu Bitcoin arme chimice de pe dark net. Ar trebui să existe un regulation mai puternic al criptomonedelor, în cazul ăsta?

Iar în termeni de poluare, doar în China, estimarea este că Bitcoin va genera peste 130 de milioane de tone de emisii de carbon până în 2024, potrivit unui studiu din revista Nature Communications. Iar la nivel nivel global, doar producția de Bitcoin ar putea consuma la fel de multă energie pe an ca Danemarca, Irlanda sau Bangladesh, conform unei cercetări de la Universitatea din Cambridge.

Până una alta, criptomodenele sau Blockchain, ca orice tehnologie vin și cu oportunități și cu provocari. Depinde și de noi sa fim pregătiți pentru viitor.

Cet your popcorn la Cursa pentru Supremația Cuantică

Quantum computing e acum e ca internetul în anii 90. E greu să inovezi în acest domeniu fără acces la o infrastructură puternică. Dar în 10-15 ani QC va schimba lumea complet. Și ce se întâmplă zilele astea în China dar mai ales în US e un punct de cotitură.

De exemplu Duality - primul incubator de startups în quantum computing ce oferă acces la cele mai importante minți în computing și cele mai mari laboratoare din US.

Ce sunt calculatoarele cuantice? Pe scurt – putem să zicem că sunt următoarea generație de mașini de calcul. Acestea sunt capabile să rezolve într-un timp mult mai scurt, precis și sigur formule de calcul matematice sau chimice super complexe. Să ne luam popcornul de geeks: avem o luptă globală pentru cine atinge supremația cuantică – Google a declarat în 2019 că a reușit, IBM a zis că nu. După care a venit o echipă chineză și a raportat ca Jiuzhang, computerul lor cuantic este de 10 miliarde de ori mai rapid ca cel al Google. E și bazat pe fotoni, nu pe materiale superconductoare. Cum ziceam, ne luăm popcornul de geeks și ne uităm la viitor.

De la Tesla la mașini pe hidrogen

Cine nu a auzit de Tesla? Poate chiar ați mers cu una sau vă gândiți să cumparați o mașină electrică în lunile și anii următori. Vânzările de mașini electrice cresc anual cu 30% până ăn 2030 – una din 3 mașini vândute în aprilie 2031 ar putea să fie electrică. Cum arată un road-trip prin România cu o electrică? Probabil că o să vă gândiți cu groază că nu o să aveți unde să o încărcați și rămâneți pe lângă vreo pășune în pană de curent. Sunt și aici niște vești bune: de exemplu Enel vrea să crească în 2021 de la 120 de puncte de încărcare la 500. Poți deja să faci un traseu lung ca Timișoara-Constanța.

Dar ce mai avem în piață? Mașini pe hidrogen. Se încarcă mult mai rapid ca mașinile electrice și au o autonomie mai mare. Infrastructura și costul nu sunt încă suficient de competitive în lupta cu cele electrice dar impactul asupra mediului este mai scăzut. Poți să îți cumperi chiar acum un Renault sau o Toyota pe hidrogen – scump dar cu siguranță interesant. Sau, în câțiva ani, să te plimbi pe Dunăre cu un vas de croazieră continental bazat pe hidrogen – de exemplu, Compagnie Fluvial de Transport din Franța lansează în 2021 pe Sena un vas cargo bazat pe motorul cu hidrogen.

Cred că viitorul de peste 10-15 ani aparține atât mașinilor electrice cât și pe hidrogen și petrol – diferența față de astăzi este că va fi mult mai simplu să alegi oricare din variante.

Depresie și soluții

Cercetătorii de la Indiana University School of Medicine au dezvoltat un tip de testare a sângelui care poate să determine severitatea depresiei și a tulburărilor bipolare și, astfel, să poată diagnostica mai bine și să ofere un tratament personalizat. Depresia și diversele tipuri de boli mintale sunt pe un trend ascendent în ultima perioada, și din cauza pandemiei. Avem nevoie să vorbim mai mult despre cum ne simțim ca să putem avea un viitor mai bun.

Personalizarea tratamentului utilizând tehnologia poate să ducă psihiatria din secolul 19 în secolul 20, așa cum spune Alexander Niculescu. Doctorul Niculescu este un medic de origine română ce a condus studiul de care ziceam. Citez: ”Putem ajuta psihiatria să salveze și să îmbunătățească vieți la fel ca în oncologie”.

Photo credit: IU School of Medicine

Doctorul Niculescu a devenit medic în 1991 studiind la Universitatea București și activează ca profesor si cercetator la Indiana University School of Medicine. A studiat și lucrat la Universitatea din Geneva și la University of California San Diego. Este unul din pionierii cercetării genomice în relație cu bolile mintale. Și, ca să vorbim despre cuvinte cheie zilele astea: printre multe alte distincții este Pfizer Fellow și câștigător al premiului AstraZeneca Young Minds in Psychiatry/ American Psychiatric Association.