Sabin Sărmaș, Autoritatea pentru Digitalizarea României: ”Cred că este important să ne gândim la un program care să permită start-up-urilor să piloteze în zona publică”

Interviu Sabin Sărmaș, Președinte Autoritatea pentru Digitalizarea României cu ocazia evenimentului online Meet the Future Makers din 25 iunie 2020.

Ciprian Stănescu: Cum prioritizați la ADR problemele pentru care dezvoltați soluții?

Sabin Sărmaș: În primul rând, prioritizarea trebuie facută tinând cont de mai mulți factori, precum impactul asupra populatiei, viteza de implementare, urgență etc. După cum ați putut observa, deși aveam niște direcții clar conturate la începutul mandatului, criza generată de pandemia COVID-19 ne-a redefinit prioritățile pe termen scurt. Distanțarea, obligativitatea utilizării și implementării de fluxuri și procese la distanță, sunt factori care dau au dat un impuls puternic digitalizării instituțiilor publice românești și astfel a fost necesară generarea unor soluții concrete pentru probleme presante, pe care am încercat să le elaborăm cât s-a putut de repede. Cele mai elocvente exemple sunt platformele făcute în parteneriat cu Code for Romania, stirioficiale.ro, datelazi.ro, cetrebuiesafac.ro, diasporahub.ro, rohelp.ro și platforma aici.gov.ro.

Față de martie cand ne-am întâlnit la lansarea Future Makers, cât și ce ați reușit din ce v-ați propus la ADR?

Cel mai important, începând cu data de 7 aprilie, de la intrarea în vigoarea Ordonanței de Urgență nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, actele emise în format electronic de autoritățile și instituțiile publice sunt semnate cu semnătură electronică calificată și au forța juridică a înscrisurilor autentice.

De asemenea, am reușit să implementăm posibilitatea plăților efectuate de persoane juridice în ghișeul.ro, am realizat implementări noi la nivel de sistem în vederea sincronizării ANAF - Ghişeul.ro, am introdus noi tipuri de taxe în Ghişeul.ro și am încercat să atragem cât mai multe instituții să se înroleze în această platformă, pentru a veni în ajutorul cetățenilor. Din martie și până acum cred că, din păcate, extrem de mult timp a trebuit să îl alocăm reorganizării noastre, care a presupun extrem de multă birocrație, iar experiența aceasta ne-a demonstrat și mai mult cât de urgentă este digitalizarea administrației publice românești.

Pandemia a grăbit digitalizarea sistemului public - putem păstra ritmul bun al deciziilor de până acum?

Evident că se poate și susțin puternic această perspectivă. Efectele negative ale unei astfel de pandemii sunt cu atât mai puternice cu cât un stat este mai puțin digitalizat. Lipsa serviciilor publice online grevează întreaga activitate a statului și, în aceeași măsură, a mediului privat. Poate cea mai importantă lecție este că digitalizarea poate salva vieți si poate salva economia unei țări în astfel de momente. Cea mai importantă schimbare a fost și cea care se petrece adesea cel mai greu: schimbarea de mentalitate, acceptarea faptului că instrumentele online pot fi un aliat puternic, dacă nu chiar singura soluție într-un asemenea context. Însă nu a fost o schimbare de mentalitate profundă, este doar o perioadă determinată, iar tendințele de revenire la vechile practici încep să apară, ceea ce este îngrijorător.

Cum ar putea contribui real companiile la digitalizarea sistemului public? Cum pot ajuta direct?

Prin oferirea de know-how și expertiză, printr-o relație sinceră de colaborare, pentru că dorim să ne spuneți mai ales când greșim și cum putem să lucrăm și mai bine. Autoritatea pentru Digitalizarea României a început în acest sens să reînnoiască dialogul cu societatea civilă și mediul privat. Spun asta pentru că în curând va fi înființat și Consiliul Național pentru Transformare Digitală unde am avut peste 500 de înscrieri și acolo vor fi, la final, selectați, reprezentanți ai companiilor, entităților, firmelor cu un background puternic în domeniu, a căror expertiză, sper eu, că ne va ajuta în elaborarea viitoarelor politici publice.

Am mai spus-o și în alte contexte, cred cu tărie că este important să ne gândim la un program care să permită start-up-urilor să piloteze în zona publică. Este necesar să creăm mecanisme care să faciliteze colaborarea pe termen scurt pentru a valida sau invalida un proiect dezvoltat în cadrul unui start-up.

___

Tineri din 53 orașe și comune, unde au ajuns atelierele online de antreprenoriat și trenduri de viitor, au propus peste 170 de idei de business în competiția Future Makers, aflată la a treia ediție. Cele 50 de echipe selectate de juriu acoperă 10 domenii: automatizare, educație, mediu, sănătate, agricultură, mobilitate, VR&AI, angajabilitate, servicii și noi tehnologii care ne eficientizează activitățile în viața de zi cu zi și în business. 

Din iulie până în noiembrie cele 50 de echipe își vor dezvolta împreună ideile şi afacerile pentru viitor prin mentorat, webinarii şi sesiuni de lucru. Fiecare echipă va avea alături, în cele 4 luni de incubare, un mentor, antreprenor sau specialist național sau internațional cu experienţă în industria aleasă. Echipele vor avea acces şi la un centru de resurse online, un bootcamp virtual alături de celelalte echipe finaliste și oportunități de scalare și investiții.