Alin Iftemi, Modex despre Blockchain în sănătate
Ce înseamnă Blockchain pentru viitorul României și care sunt oportunitățile pe care le aduce? Cum putem crea un ecosistem de inovație și valoare adăugată în România? O discuție în cadrul Future Talks cu Alin Iftermi, co-fondator Modex despre utilizarea Blockchain în sănătate. Ce altceva se mai întămplă însă în România în această ”cutting-edge technology”? De exemplu doar dacă ne uităm la mediul academic, ICI a creat un laborator Blockchain în parteneriat cu mai multe universități internaționale & companii, Universitatea București are un curs optional de Blockchain la Facultatea de Matematică, UBB are Blockchain pe lista domeniilor strategice de cercetare și cursuri online și certificare alături de The Blockchain Academy, UVT are un program postuniversitar ”Antreprenoriat în Blockchain”, ULBS permite plata taxelor în Elrond iar Universitatea Cuza din Iași, are, de aproape 2 ani, un curs de Blockchain.Ce faceți voi la Modex?
Compania noastră are o abordare generală asupra blockchain, cu scopul primordial de a ajuta companiile, enterprise în special, să adopte tehnologia blockchain în fluxurile de lucru. Unicitatea produsului nostru se întinde mai mult de granițele țării. Chiar și la nivel mondial, sunt foarte puține companii care abordează blockchain indiferent de domeniu - supply chain, legal sau healthcare. Principalul nostru obiectiv este să dezvoltăm produse care facilitează adopția tehnologiei, dar în ultima perioadă ne concentrăm și pe produse care folosesc efectiv blockchain, pentru că este nevoie să fim noi un deschizător de drumuri.
Cum ai explica unui lider de business din orice industrie ce poate face în blockchain?
Nu trebuie să privim tehnologia în esență, cum a fost construită, ci încercăm să explicăm prin beneficii. Este suficient ca un beneficiar să înțeleagă că un algoritm poate lua decizii mai bune și mai multe decât omul. Un produs care implementează blockchain are un plus de securitate privind protecția fizică a datelor dar și securitatea ownership-ului datelor, față de sistemul centralizat, care este proprietarul datelor. Aș explica blockchain și prin alte caracteristici, cum ar fi descentralizarea, acest punct prin care nu există un singur proprietar al unui sistem, ci este o rețea care aparține mai multor părți. Plus transparența, care ajută tot beneficiarii unui astfel de sistem.
Poate blockchain să acționeze ca o soluție de tehnologie în politici publice?
Se poate folosi o tehnologie inovativă în instituțiile publice, dar nu ar trebui să ne rezumăm doar la blockchain. Adopția dificilă a regimului public nu se rezumă doar la blockchain. Alte trenduri ca Big Data, AI au fost adoptate mai greu. Asta ține cont și de proceduri de lucru mai grele. Adopția se face greu și la nivel privat. Companiile care au sens să implementeze tehnologia, private, cu resurse și fonduri, nu o fac la un ritm mulțumitor pentru industrie. Chiar dacă lucrezi cu provideri, ai nevoie de oameni în companie care să înțeleagă ce fac providerii de noi tehnologii. Așa merg lucrurile în mod general.
Am auzit la nivel instituțional interes față de tehnologie, inclusiv în situații în care are sens să fie aplicată. Consider că se sare un pas, pentru că sunt instituții care ar trebui să își digitalizeze propriile resurse înainte de a se gândi la mecanisme de securitate sau data sharing care vin ca al doilea pas. La Casa de pensii, de exemplu, este necesar un sistem simplu cu o bază de date simplă care poate asigura faptul că nu se pierd datele salariatului. Asta este o problemă mai gravă decât aplicabilitatea tehnologiei.
Este un hype în piața românească privind adopția blockchain?
Există interes pentru tehnologie și din partea companiilor românești. Există interes și din prisma faptului că noi suntem o companie românească. Cuantumul clienților este oarecum echilibrat, aproximativ jumătate dintre ei fiind cei locali. În ceea ce privește implementarea tehnologiei, aici ar trebui punctat mai bine. Sunt companii care înțeleg tehnologia și modul cum ar trebui aplicată, însă mai au nevoie de suport, în special business și la modul de aplicare. Produsul nostru, tehnic vorbind, nu are nimic special, cel puțin în interfața de comunicare cu el, din perspectiva programatorului. Așa cum lucrezi cu o bază de date sau cu un service de API, cam aceleași proceduri folosești în interacțiunea cu produsul nostru, Modex Blockchain Database.
Ce ai recomanda unui tânăr antreprenor să facă sau să nu facă în blockchain?
Sfatul meu este să nu ne limităm la crowdfunding, ICO, crypto, pentru că ele sunt doar o parte în care blockchain poate fi aplicat. Beneficiile tehnologiei au aplicabilitate imensă, iar oportunitățile sunt nenumărate. Multe domenii au nevoie de produse care nu sunt dezvoltate.
Ce tip de serviciu ai încerca să dezvolți în blockchain dacă ai avea 20 de ani?
M-aș orienta și către produse punctuale, cum ar fi în supply chain, medical. Nu aș mai avea o abordare generală, cum facem în acest moment. Întâmpinăm dificultăți în a face oamenii să înțeleagă cum se aplică. Aș merge către un produs pe care mi-ar fi mai ușor să îl explic beneficiarului și aș avea o șansă mai bună de câștig.
Cum vezi relația dintre datele pacienților și blockchain?
Cea mai mare problemă a acestor date personale este că vorbim despre informații personale cu caracter medical și senzitiv, spre deosebire de Social Media, unde noi ne asumăm că punem anumite date. Pot fi folosite fără aprobarea noastră de diverse instituții, nu neapărat în research medical, ci și în obținerea de profit. În esență, cele mai mari probleme din sistemul medical electronic, de exemplu în SUA, unde sistemele medicale sunt bine puse la punct sun ce se întâmplă cu aceste date medicale și accesul la ele. Și în alte țări există rețele comune de date ale pacienților la care aderă diverse clinici. În SUA sunt 5,6 rețele în care datele medicale circulă între instituții sau clinici. Interconectarea acestora este una dintre probleme. Este important ca pacienții să înțeleagă că datele le aparțin. Ce medicamentație iau, ce probleme am avut, ce recomandări primesc sunt informații care îmi aparțin, iar accesul la ele nu ar trebui să se facă fără acordul pacienților.
În România sunt medicamente care nu sunt conforme normelor. Cum poate ajuta blockchain tracking-ul de medicamente?
Mi-aș imagina un produs software în care am avea participanții: importatori, care ar trebui să introducă toate tipurile de medicamente, ce efecte secundare au, către cine le trimit. Următoarele părți ar trebui să le trimită mai departe, în baza unor documente, inclusiv spitalele și farmaciile, cui au dat mai departe și de ce. Comunicarea ar fi transparentă, cu un sistem sub control. Dacă pot verifica un cod de bare, aș putea ști dacă a fost adus pe căi legale, dacă mai există stocuri. Ar ajuta și instituțiile de supraveghere și cetățenii.
Care ar putea fi alte aplicații pentru pacienți?
Un alt tip de aplicație este al unui provider local, Setrio, care a folosit tehnologia Modex BCDB pentru a crea un produs software, o aplicație de mobil care aparține pacientului. Acesta își introduce evenimente de ordin medical și interacționează cu medicul personal care să-i recomande rețete. Cel mai important pe long term, aplicația poate colecta toate datele pacientului pe parcursul vieții, pacientul fiind cel câștigător, având siguranța că datele sale pot fi accesate doar cu acordul său sau în schimbul unei sume de bani sau incentivări.
Tehnologia noastră a acomodat foarte ușor acest tip de use case și poate aborda ușor aceste beneficii ale securității pe care le aduce tehnologia oricărui produs software. Menționez că blockchain este o tehnologie de back-end, de fond, care nu este vizibilă utilizatorului. Nu este o tehnologie adresată fizic, direct utilizatorului final. Însă acesta are nevoie să înțeleagă importanța ei și ar deveni mai interesat când ar vedea că se ține cont de istoric de date personale sau trasabilitatea informațiilor în care este implicat.
Future Talks este un proiect Social Innovation Solutions început în 2020 și susținut de UniCredit Bank, în parteneriat cu Confederatia Patronala Concordia.