Ovidiu Toma, CryptoData: ”Lansăm un satelit experimental pe orbita inferioară a Pământului în 2022”

Ce înseamnă Blockchain pentru viitorul României și care sunt oportunitățile pe care le aduce? Cum putem crea un ecosistem de inovație și valoare adăugată în România? O discuție foarte interesantă în cadrul Future Talks cu Ovidiu Toma, CryptoData despre securitate cibernetică, educație în blockchain și telefoane securitzate românești. Ce altceva se mai întămplă însă în România în această ”cutting-edge technology”? De exemplu, ICI a creat un laborator Blockchain în parteneriat cu mai multe universități internaționale & companii, Universitatea București are un curs optional de Blockchain la Facultatea de Matematică, UBB are Blockchain pe lista domeniilor strategice de cercetare și cursuri online și certificare alături de The Blockchain Academy, UVT are un program postuniversitar ”Antreprenoriat în Blockchain”, ULBS permite plata taxelor în Elrond iar Universitatea Cuza din Iași, are, de aproape 2 ani, un curs de Blockchain.

Ovidiu, ce face CryptoData?

Noi nu facem criptovalute. Este o confuzie în piață între tehnologia blockchain, criptografie și criptovalute. Tehnologia blockchain este una de suport, descentralizată și inovatoare, iar criptovalutele sunt o aplicație a sa. Noi am început în 2013 ca un centru de mining pentru criptovalute, însă am înțeles că tehnologia blockchain este mult mai inovatoare și cuprinzătoare și poate avea aplicații în diferite domenii de activitate. Din 2016 ne-am orientat către cercetare și dezvoltare în alte aplicații. Cea pe care ne-am focusat este de transmisiuni de date securizate folosind blockchain, iar din 2017, pornind de la un vis, am ajuns să patentăm Voice Over Blockchain Protocol. VOBP este un pachet care se referă la securizarea transmisiilor de date între două sau mai multe puncte, folosind chei de criptare generate de blockchain.

Am dezvoltat un telefon mobil securizat folosind un sistem de operare securizat, care este în altă sferă față de smartphone-urile cu care suntem obișnuiți. De altfel, unul dintre cele mai importante patente ale noastre este o cheie fizică de criptare pe care o poți introduce în telefonul pe care noi l-am creat. Practic facem produse hardware, am dezvoltat și un computer securizat folosind sistem de operare CryptoDATA. Implicit dezvoltăm și alte domenii de cercetare, cum ar fi comunicațiile aerospațiale, automotive și cele de tip conferință, unde ne-am axat mult pe zona de școală online și conferință online.

Cum arată școala online în blockchain?

Ideea a plecat acum un an și jumătate, în pandemie, când am achiziționat un startup numit Tinker, care a replicat experiența clasei de școală în mediul virtual. Nu este de ajuns să ai un tool clasic precum Zoom, ideea noastră a fost să replicăm interacțiunea profesor-elev, în care elevilor li se dă cuvântul, în care să fie notați în timpul anului. Profesorii pot vedea cine este atent sau nu folosind o teleprezență, pot expune lecții sau pot prezenta obiecte 3D cu care elevii să interacționeze. Un alt modul este de catalog online de note. Aceste două module gravitează în jurul unor comunicații securizate, în contextul în care privind școala online au fost probleme și breșe de securitate legate de platforme. Ulterior, aceste module pot fi folosite și în corporații, în banking, unde ședințele de board au date cu caracter personal de discutat și strategii confidențiale. Tinker education este prezent în 20 de școli pilot și sperăm să scalăm la nivel național.

Dacă ar fi să dai un sfat de securitate unor decidenți politici sau oameni de business, ce le-ai spune despre WhatsApp?

Aș împărți discuția într-un spectru puțin mai larg. În primul rând, sistemul de operare și mediul în care rulezi o aplicație și doi, arhitectura de comunicație a aplicației. Spun asta pentru că pot avea un sistem de operare Android sau iOS și pot folosi cea mai criptată aplicație, dar atât timp cât sistemul de operare este virusat, are un keylogger, are un răufăcător care colectează datele înainte să le transmită online, din telefonul meu datele pot pleca către serverul unui terț răuvoitor. 

De la început, iOS și Android nu sunt securizate, pentru că ai multe aplicații terțe, cum ar fi jocuri urcate de copii din diferite părți ale lumii. Sursele sunt verificate doar principial, nimeni nu știe ce date colectează, ce update-uri vor apărea în aplicații care să fure datele, cine dezvoltă aplicația.

Arhitectura tip whatsapp nu este benefică, iar noi de asta am construit totul de la 0, fără să ne bazăm pe un server terț, cu un sistem de operare securizat, dar restrictiv. Nu poți avea multimedia și privacy în același loc, trebuie să decizi dacă vrei să mergi spre privacy sau multimedia. 

Dacă ai fi parte a deciziei despre cum susține statul inovația în România, ce ai face în plus sau în minus?

Economic vorbind, mi-aș dori ca oamenii să ajungă să patenteze produse, însă industrial este foarte complicat să faci producție de masă în România.

De la Ministerul Educației și Cercetării mi-aș dori mai mult suport tinerilor antreprenori, companiilor românești în a forma elevii și studenții. Mai multe stagii de practică în companiile românești. Problema noastră este că nu avem destulă resursă umană pe cât am avea nevoie. Nu ai de unde sa găsești, inclusiv juniori, cu care s-ar face activitatea de cercetare și dezvoltare, pentru că marile corporații fac dumping, mergând agresiv încă din liceu la ședințe cu părinții, la directorii de liceu și profesorii de informatică si contractează elevii din băncile liceului. Eu ca tânăr antreprenor în cercetare, care nu are un rezultat economic imediat, investesc în salariile angajaților și echipamente pentru 2,3 ani și poate după voi încasa din produsul finit. Este o concurență neloială, prin care corporațiile plătesc 7000-8000 euro salarii plus taxe la stat, sume de care startup-urile nu dispun. Tineri antreprenori care își doresc să inoveze și au o idee genială, nu au cu cine. 

Crezi că blockchain poate să acționeze ca o soluție de tehnologie în public policy?

Cred cu tărie asta, pentru că în ultimii doi ani văd caiete de sarcini la diverse lucrări, proiecte, instituții de stat pentru implementarea tehnologiei blockchain. Pe de altă parte, constat că oamenii includ blockchain doar de dragul de a fi în pas cu moda, pentru că uneori se prezintă cerințe abstracte. Toată lumea înțelege că blockchain este foarte bună, dar puțini înțeleg cum se implementează. 

Ce îi recomanzi unui absolvent de studii postuniversitare, să spunem care a terminat antreprenoriat în blockchain?

Principalul sfat este să meargă în orice direcție, mai puțin în criptovalute. Chiar dacă dezvolți tehnologie în zona asta, vei pierde startul, pentru că nu sunt mass adopteri, nu sunt acceptați la nivel guvernamental, financiar. Nu mai este prea mult loc de inovare aici. Inovația cu adevărat vine în aplicarea tehnologiei în domenii conexe, cum ar fi securitatea comunicatiilor, vot, labeling de produse, generare de AWB pe shipping container. De aici vine inovația, să te chinui să faci tehnologia viabilă într-un domeniu de activitate. 

Ce proiect ați avut cu un balon și ce ideal aveți în perspectiva stratosferică în 5, 6 ani? 

Am făcut un proof of concept, un experiment pentru a valida o tehnologie funcțională în laborator. Am luat acest VOBP, generatorul de chei de criptare, am construit un mini hardware tip satelit care comunică datele la sol. Este un R&D pentru un viitor satelit. Vorbim despre un proof of concept: realizăm un hardware, îl ridicăm cu un balon tip militar la 50.000 m altitudine în stratosferă și validez comunicația aer - sol -aer folosind decriptarea în timp real. Practic am validat faptul că tehnologia noastră, aplicată pe o comunicație radio pe o frecvență anume se poate cripta și decripta în timp real, fără să aibă probleme de comunicație sau de sincronizare. Este pasul către un viitor proiect în care lansăm un satelit experimental în orbita inferioară a Pământului, care va avea loc în 2022. Suntem implicați într-un parteneriat cu o subsidiară SpaceX. Pentru noi este mai mult decât o victorie dacă echipamentul poate comunica cu solul folosind tehnologia noastră, putând valida un patent. 

Noi încercăm să validăm tehnologia, să o punem în practică și ulterior să putem colabora cu diverși operatori. Sunt peste 100 de companii care operează sateliți mult mai bine definiți și funcționali decât SpaceX sau Virgin Galactic.

Cum poate blockchain să ne protejeze intimitatea digitală?

CryptoDATA este condusă de motto-ul: Privacy is the new order. Intimitatea digitală are două direcții, în fața răufăcătorilor și atacurilor cibernetice și în fața corporațiilor. Amândouă pot fi la fel de nocive. Dacă un hacker îți poate fura banii, corporațiile fură datele cu caracter personal, comportamentul online și te vând ca pe un subiect la pachet. Știm cu toții scandalul Cambridge Analytica. Corporațiile au varii aplicații pe care dacă vrei să le folosești, implicit ești nevoit să accepți termenii și condițiile, pe care oricum nu le citești. Dacă le-ai citi, nu ai mai semna, dar ai nevoie de serviciul lor. Compromisul general acceptat este că vrem privacy, dar nu avem încotro, pentru că semnăm termenii și condițiile lor. Astfel, devenim un subiect de vânzare între corporații. De exemplu, nu am mai instalat WeChat după ce am citit termenii și condițiile lor, pentru că îți colectează tot, inclusiv istoricul din browser și cine ți-a trimis email pe adresa privată. 

Conceptul de intimitate digitală există în mintea tuturor, dar în realitate ne călcăm peste acest principiu zilnic, acceptând să instalăm aplicații vulnerabile, doar pentru că avem nevoie de ele. Este un cerc vicios din care nu ai cum să ieși dacă nu faci un compromis.

Cum te raportezi la problema consumului enorm de energie din blockchain?

Problema criptovalutelor energofage nu vine din utilitatea criptovalutei. Nevoia mai mare de energie vine din ideea de a securiza rețeaua. S-au construit aceste ASIC-uri (Application-Specific Integrated Circuit) dedicate mining-ului de criptomonede, care fac o singură operațiune la o viteză foarte mare, dar care știu să facă un singur lucru. Nu neapărat consumul de energie este problema, ci poluarea generată de acest consum. Cu minerii de criptomonede omorân zilnic zeci de mii de balene. Dacă ne gândim la un interval orar de 24 de ore, minerii consumă continuu, liniar. Renewable este o energie de oportunitate, pe la șapte dimineața începem să creștem în curba lui Gauss de producție și scădem spre seară. Cu energia de oportunitate nu poți acoperi mai mult de 15-20% dintr-o bandă de consum liniar. Cu cât mai mare este competiția în producția de ASIC, cu atât mai mare va fi poluarea de aparate energofage și de deșeuri poluante, pentru că ASIC machines sunt inutile la orice altceva. În momentul în care nu mai poți mina un blockchain cu el, pentru că este outdated, nu poți face mai mult decât un suport de flori din el.  

Future Talks este un proiect Social Innovation Solutions început în 2020 și susținut de UniCredit Bank, în parteneriat cu Confederatia Patronala Concordia.